Procurorii "Doi s'un sfert"

Serviciile secrete din Ministerul Internelor si Reformei Administrative sunt conduse de oameni numiti ilegal in functii * Ministrul de Interne a pus in fruntea Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna si a Directiei Generale Anticoruptie procurori delegati de CSM

Procurorii din conducerile Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) si Directiei Generale Anticoruptie (DGA), din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, sunt numiti in functii de catre ministru. DGIPI si DGA indeplinesc atributii care inainte apartineau fostei "Doi s'un sfert", serviciul secret al Ministerului de Interne desfiintat dupa scandalul "Tigareta". Nu exista nici un dubiu asupra faptului ca DGIPI este un serviciu de informatii, acesta fiind definit prin lege ca atare. DGA, pe langa componenta de prevenire a actelor de coruptie din randul functionarilor din unitatile Ministerului Internelor care se ocupa cu intocmirea actelor premergatoare in dosarele penale de coruptie (Directia Anchete si Prevenire), mai are si o componenta
a carei activitate are regim secret (Directia de Investigatii). Sub aceasta se ascunde, in fapt, un serviciu de informatii in toata regula, cu ramuri in fiecare judet al tarii.
Presa a scris in repetate randuri despre faptul ca DGIPI si DGA sunt doua servicii secrete intre care exista un asa-numit "razboi al generalilor" din Interne. In interiorul Ministerului de Interne si al Reformei Administrative (MIRA) e bine stiut ca DGA e cel ce-al doilea serviciu secret al Internelor. Chiar daca DGA - institutie infiintata cu sustinerea Ambasadei Olandei - si-ar propune sa nege acest lucru, ea s-a dat singura de gol in explicatiile de pe propriul site, unde, la rubrica atributiile Serviciului Anchete, enumera ca aceasta directie "valorifica, in conditiile legii, informatiile obtinute de celelalte servicii ale DGA".
Ce cauta niste procurori in serviciile secrete este o intrebare pe care si-o pun multe persoane din sistemul judiciar. Cu atat mai mult cu cat Legea 303/2004, privind statutul magistratilor, prevede ca procurorii si judecatorii "nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii". Incalcarea acestor dispozitii "conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procurori". Aceste prevederi au fost introduse in Legea 303/2004, la initiativa ex-ministrului Justitiei Monica Macovei, care a incercat, pana la un anumit moment, sa-i demaste pe magistratii care lucrau acoperit pentru serviciile secrete.
Delegati de CSM
In prezent, exista cinci procurori numiti in functii de conducere la DGIPI si DGA.
- Marcel Sampetru, procuror la Parchetul Inaltei Curti (fost prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei), este director adjunct la DGIPI, dupa ce a fost delegat de CSM la MIRA, pe o perioada de trei ani, cu incepere de la 8 octombrie 2007 (Hotararea Sectiei de procurori a CSM nr. 253/2007).
- Irinel Paun, fostul sef al Sectiei I a DNA, este director general al DGA, dupa ce a fost delegat de CSM la MIRA, pe o perioada de trei ani, cu incepere de la 15 martie 2007 (Hotararea Sectiei de procurori a CSM nr.33/2007).
- Lucian Doxan, procuror la Parchetul Inaltei Curti, este sef de directie la DGA, dupa ce a fost delegat de CSM la MIRA, pe o perioada de trei ani, cu incepere de la 1 septembrie 2007 (Hotararea Sectiei de procurori a CSM nr. 227/2007).
- Mircea Petrescu, procuror la DNA, este sef de directie la DGA, dupa ce a fost delegat de CSM la MIRA, pe o perioada de trei ani, cu incepere de la 1 septembrie 2007 (Hotararea Sectiei de procurori a CSM nr. 227/2007).
- Ionel Marian Gherman, procuror la Parchetul Capitalei, este seful structurii DGA Bucuresti, dupa ce CSM i-a prelungit delegarea la MIRA, pe o perioada de inca trei ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2008 (Hotararea Sectiei de procurori a CSM nr. 7/2008);
Au existat si alti procurori delegati in trecut de CSM la MIRA, precum Alina Albu de la DIICOT, Marian Santion, fost sef al DGA. Si e posibil sa existe si altii in structurile judetene.
CSM tolereaza incalcarea legii
In toate aceste transferuri surprinde faptul ca, potrivit hotararilor date, Sectia de procurori a CSM i-a delegat pe procurori la MIRA si nu la serviciile de informatii ale Ministerului. Nicaieri nu se vorbeste de DGIPI sau DGA.
Cum se impaca astfel calitatea de magistrat - exponent al puterii judecatoresti, cu faptul ca in legile care reglementeaza activitatea MIRA si a celor doua servicii de informatii se prevede ca numirea si revocarea din functiile de conducere la cele doua structuri se fac la ordinul ministrului Internelor - exponent al Executivului si politicului. Precizam ca in OUG nr. 120/2005 privind operationalizarea DGA, structura infiintata in acelasi an, exista o prevedere care se bate cap in cap cu alte legi, care spune ca la DGA pot exista "magistrati detasati in functie de conducere", in ideea coordonarii politistilor in actele premergatoare din dosarele de coruptie. Numai ca CSM n-a delegat pe nimeni la DGA, sau DGIPI, ci la MIRA. Iar procurorii nu lucreaza independent la MIRA, ci au fost numiti si se afla sub controlul ministrului Internelor. Magistratii nu pot lucra pentru servicii de informatii, indiferent sub ce denumiri ar fi ele mascate, tocmai pentru ca la elaborarea Legii 303/2004 s-a tinut cont de faptul ca, in trecut, aceasta "simbioza" s-a dovedit daunatoare democratiei. Magistratii nu pot sa se afle la dispozitia ministrului de Interne, care este om politic si exponent al Executivului, acest fapt incalcand principiul separatiei puterilor in stat. Daca ar fi sa se aplice ad-literam Legea 303/2004, asta inseamna ca toti procurorii enumerati mai sus ar trebui destituiti atat din functiile de la Interne, cat si din Magistratura. Prezenta unor procurori in serviciile de informatii mai genereaza o suspiciune publica legitima, aceea ca ei pot impiedica deconspirarea unor magistrati care lucreaza acoperit pentru servicii, la fel cum pot sa manipuleze informatiile obtinute in scopuri necurate.
MIRA si DGA tac
Am adresat mai multe intrebari conducerii Directiei Generale Anticoruptie din cadrul MIRA. Pana la inchiderea editiei nu am primit nici un raspuns. Prezentam in continuare intrebarile ZIUA.
1. Intrucat DGA are o componenta tipica unui serviciu de informatii, cum justificati legalitatea numirii unor procurori in organigrama dumneavoastra, in raport cu interdictia din Legea 303/2004, privind statutul magistratilor care nu permite ca procurorii si judecatorii sa fie ofiteri activi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, sub sanctiunea pierderii calitatii de magistrat?
Precizam ca intrebarea se refera la situatia domnilor procurori Irinel Paun, Lucian Doxan, Mircea Petrescu, Marian Gherman, detasati de CSM la MIRA; va rugam sa nu ne oferiti explicatii de genul ca legea DGA prevede prezenta unui procuror in fruntea acesteia, ci explicatii strict referitoare la interdictia din Legea 303/2004 - art. 7;
2. Care sunt functiile din organigrama DGA, care conform legii de functionare revin exclusiv unui magistrat, precum si daca exista vreun procuror din cei mai sus enumerati care ocupa in DGA o functie pentru care legea nu obliga sa fie ocupata de un magistrat?
3. Functiile de conducere din DGA sunt functii publice?
4. Cum apreciati legalitatea prezentei unor magistrati in conducerea DGA, in conditiile in care legea privind statutul magistratilor prevede ca acestia nu pot ocupa nici o alta functie publica, in afara de cea de cadru didactic in invatamantul superior?
5. Cat castiga in plus
un procuror detasat la DGA, comparativ cu veniturile din functia de magistrat? Ce li se acorda in plus?