Tariceanu isi pregateste o debarcare anticipata

Liderii PNL se declara pentru alegeri parlamentare concomitent cu cele locale cu conditia sa existe asigurari
ca orice guvern va propune presedintele Basescu acesta va fi respins in Parlament.

Pentru PSD, ca partid de opozitie, referirile la alegeri anticipate nu reprezinta o surpriza intr-un an electoral. Mai nou insa se pare ca ideea este imbratisata si de PNL. Semnalul l-a dat chiar premierul Calin Popescu Tariceanu, care a declarat vineri, la Galati, ca „in conditiile in care votul uninominal va fi adoptat rapid (...) exista o ratiune in plus
pentru a analiza posibilitatea decalarii alegerilor si a organizarii alegerilor simultan, in asa fel incit sa avem o noua baza pe care sa facem alegerile pentru Parlamentul European“.

Contactati de Cotidianul, mai multi lideri ai PNL ne-au confirmat ca, intr-adevar, problema anticipatelor este in discutie. Presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, a confirmat posibilitatea cuplarii alegerilor, dar conditionat: „Trebuie sa avem legea votului uninominal si sa avem garantia ca toata lumea este de acord cu anticipatele“. Olteanu considera ca, prin cuplarea alegerilor, liderii partidului vor fi „adevarate locomotive“ in cadrul scrutinelor. Si secretarul general al PNL, deputatul Dan Motreanu, „vede“ o posibila cuplare a localelor cu parlamentarele anticipate. „Exista doua avantaje: economie la bugetul de stat si economii la bugetul partidelor“, spune Motreanu. El a mentionat insa ca PNL va agrea varianta anticipatelor doar in situatia in care „noi vom organiza alegerile“.

Vicepresedintele PNL Ludovic Orban sustine insa ca, din punct de vedere tehnic si constitutional, cele doua tipuri de alegeri nu pot fi cuplate. „Sa facem un calcul simplu: iti trebuie 60 de zile ca sa cada succesiv doua guverne, 45 de zile sa anunti data alegerilor si 30 de zile de campanie
electorala. Nu am mai pus la socoteala si zilele necesare procedurilor pentru motiunea de cenzura. Rezulta ca nu poti face anticipate pentru parlamentare decit pe 1 iulie, or, din punct de vedere constitutional, nu poti duce alegerile locale peste, cred, 20 iunie“, ne-a declarat ieri Orban. El a mai precizat ca nu se va opune unei hotariri in PNL privind anticipatele, dar ca „la ora actuala avem o singura decizie luata in BPC: desfasurarea localelor la termen“. Senatorul PNL Radu Stroe (specialist in probleme organizatorice) sustine insa ca termenul de 60 de zile la care se refera Orban „este unul maximal“. „Daca vor exista un acord si un calendar agreat de majoritatea partidelor, atunci doua guverne pot cadea succesiv si in 20 de zile. Alta este problema. Este neaparat nevoie si de acordul presedintelui Traian Basescu pentru dizolvarea Parlamentului. Daca domnia sa spune nu, atunci toate acordurile sint in zadar si abia atunci se va putea vorbi intr-adevar de instabilitate politica“, ne-a precizat Stroe.

La PSD, simbata, o parte a liderilor acestui partid - Mircea Geoana, Ion Iliescu, Titus Corlatean, Viorel Hrebenciuc, Victor Ponta, Constantin Nita - au stabilit sa il delege pe Adrian Nastase sa formeze un colectiv care sa analizeze pasii procedurali catre anticipate si consecintele unui asemenea demers. PSD a adoptat, vineri, in cadrul Consiliului National o rezolutie prin care mandateaza conducerea partidului sa foloseasca toate instrumentele posibile pentru declansarea alegerilor parlamentare anticipate. „La sfirsitul saptaminii viitoare vom avea o intilnire pentru a analiza din toate punctele de vedere problema anticipatelor“, ne-a mentionat ieri Adrian Nastase.

Si el considera ca, daca va exista o vointa politica a majoritatii partidelor parlamentare si va fi gata legea uninominalului, ar fi conditii pentru anticipate. Nastase nu se teme nici de un eventual vot „rebel“ la o posibila motiune de cenzura din partea parlamentarilor - indiferent de partid - care nu agreeaza sa-si termine mandatul inainte de termen si are urmatorul argument: „Daca avem uninominal, nu vom fi rebeli. Uninominalul asigura pentru 450 de oameni din fiecare partid sansa de a fi ales. Pe votul pe lista, maxim 100 de oameni ar fi siguri de succes, si atunci cu siguranta ar fi foarte multi care ar vota impotriva anticipatelor“.

Faptul ca in PSD si PNL cuplarea localelor cu parlamentarele este subiect la ordinea zilei nu este o surpriza. Reamintim ca, in urma cu 10 zile, Cotidianul a publicat in exclusivitate informatii despre o intilnire la virf PSD-PNL la Casa Dante, unde Mircea Geoana a propus incheierea unei intelegeri politice pe cinci ani, care sa prevada o strategie comuna in alegeri si, ulterior, formarea unui guvern comun al celor doua partide. Totodata, i s-ar fi cerut premierului Tariceanu sa organizeze anticipate concomitent cu alegeri locale. Acesta nu ar fi spus nu, dar ar fi pus la rindul sau o conditie: adoptarea votului uninominal.

Ion Iliescu ramine in „opozitie“

Fostul sef al statului nu este un partizan al anticipatelor. Personal nu declara deschis acest lucru. Ii lasa pe locotenentii sai, gen Serban Nicolae, sa o faca. Ion Iliescu insa este adeptul temporizarii. „Cred ca sint necesare trei saptamini ca la nivelul PSD, asa cum s-a stabilit si la Consiliul National, sa analizam toate plusurile si minusurile solutiei anticipatelor. Daca plusurile sint mai multe, urmeaza sa negociem si cu celelalte partide si numai dupa aceea sa ne pronuntam. Analiza problemei trebuie sa fie foarte amanuntita. De exemplu, am semnale din teritoriu ca vor fi probleme deosebite pentru alegator, care va avea sase buletine de vot de stampilat“, ne-a declarat ieri Ion Iliescu.

Liberalii si pesedistii se tem sa nu ajunga la mina lui Basescu

Dizolvarea Parlamentului este un prerogativ prezidential la care Basescu poate recurge doar daca vrea.

Pentru a se ajunge la alegeri anticipate, primul pas il reprezinta caderea Guvernului. Prin depunerea mandatului de catre primul-ministru sau prin motiune de cenzura. (Prima varianta nu este agreata de PNL.

„Ne-ar genera un deficit de imagine si ar crea impresia de instabilitate politica“ - Ludovic Orban.)

Pentru ca motiunea de cenzura sa treaca sint necesare 233 de voturi in Parlament. Tinind cont de ponderea parlamentara si de declaratiile anterioare, cu voturile PSD, PD-L si PRM, motiunea ar putea trece. Democrat-liberalii au anuntat din nou ca sustin orice motiune impotriva Cabinetului Tariceanu.

Urmeaza ca, intr-un interval de maximum 60 de zile, doua guverne succesive cu premieri propusi de presedintele Traian Basescu sa nu obtina votul de incredere in Parlament, adica 234 de sufragii. Daca va exista un acord politic, se poate ajunge la respingerea celor doua cabinete propuse.

In aceasta situatie, conform art. 85 din Constitutie, seful statului „in urma consultarii cu presedintii celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare poate sa dizolve Parlamentul“.

Constitutia nu il obliga insa pe seful statului sa dizolve Parlamentul, chiar daca nu se reuseste formarea unui nou Executiv. De altfel, in urma cu citeva zile, Traian Basescu a lasat de inteles ca anticipate in preajma Summitului NATO ar genera instabilitate.

Teoretic, exista deci premisele ca seful statului sa nu dizolve Parlamentul daca se ajunge pina la aceasta situatie. In acest caz, Cabinetul Tariceanu II guverneaza interimar, fara drept de legiferare pina la data normala al alegerilor parlamentare.

Daca se ajunge totusi la dizolvarea Parlamentului, guvernul Tariceanu II ramine in functie tot fara drept de legiferare si urmeaza sa organizeze alegerile anticipate. In cazul in care se vor cupla alegerile locale cu cele parlamentare, in provincie, alegatorul va trebui sa puna stampila pe cinci buletine de vot - primar, Consiliu Local, Consiliul Judetean, candidat Senat si candidat Camera.

In Bucuresti vor fi sase buletine de vot, celorlalte cinci adaugindu-li-se votul pentru primarul de sector. Sint luate in calcul mai multe date pentru organizarea simultana a alegerilor, de la 25 mai pina la 28 iunie, data anuntata recent de liderul PSD, Mircea Geoana. Data anuntata de presedintele PSD pica intr-o simbata, iar campania electorala s-ar suprapune cu desfasurarea Campionatului European de Fotbal. Tariceanu a anuntat deja ca vrea sa desparta politica de fotbal.