Fugarul Priplata: asasin în România, erou în Cehia

Frantisek Priplata, condamnat în România la opt ani de închisoare pentru uciderea liderului sindical Virgil Săhleanu, este privit ca un erou naţional în Cehia. Curtea regională din Brno „rejudecă” dosarul
său din România.

Omul de afaceri
ceh Frantisek Priplata, condamnat în România la opt ani de închisoare pentru implicarea în asasinarea, în 2000, a liderului sindical Virgil Săhleanu, de la Tepro Iaşi, este privit ca un erou naţional de presa economică din Cehia. Curtea regională din Brno „rejudecă” dosarul său din România, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv, în iunie 2005, la opt ani de închisoare pentru instigare la omor deosebit de grav, au declarat pentru Cotidianul surse din Ministerul Justiţiei. Decizia nu a putut fi pusă în aplicare pentru că, deşi avea interdicţie de a părăsi ţara, Priplata a fugit din România.

Întrucât la vremea condamnării România nu era încă membru UE, instanţa nu a putut emite mandat european de arestare, astfel încât Ministerul Justiţiei a formulat, imediat după pronunţarea sentinţei, o cerere de extrădare a lui Frantisek Priplata.

Curtea regională din Brno, instanţa competentă teritorial în acest caz, a răspuns că potrivit Codului penal al acestei ţări cetăţenii cehi nu pot fi extrădaţi din Cehia, sub nici un motiv.

Un an mai târziu, Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel Oradea a trasmis, prin Ministerul Justiţiei, autorităţilor cehe o solicitare ca Priplata să execute cei opt ani de închisoare într-un penitenciar ceh. Şi această propunere a părţii române a fost refuzată, pe motiv că infracţiunea pentru care a fost condamnat Priplata a fost comisă în 2000, deci înaintea aderării Cehiei la UE, astfel încât acordul de recunoaştere reciprocă a deciziilor judecătoreşti între statele Uniunii s-ar aplica retroactiv.

Un mandat european de arestare, emis în februarie 2007 de Tribunalul Satu Mare, instanţa de fond care l-a condamnat pe Priplata, nu a fost pus în executare de Curtea regională din Brno din acelaşi motiv. Un al doilea mandat european de arestare, emis în aprilie 2008 de Judecătoria Oradea, care-l condamnase pe Priplata la un an de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, a fost de asemeni refuzat de partea cehă, pentru că în Codul penal al acestei ţări nu există o astfel de infracţiune. La sfârşitul anului trecut, dosarul penal al lui Frantisek Priplata a fost tradus integral în cehă şi trimis spre examinare Tribunalului Brno, care ar putea decide fie încarcerarea acestuia în Cehia, fie achitarea lui, dacă judecătorii cehi consideră că omologii lor români nu au respectat proceduri similare celor din legislaţia penală cehă. Încă nu a fost emisă o soluţie în acest caz, au declarat surse din Ministerului Justiţiei pentru Cotidianul.

În ţara sa, presa nu-l vede nici pe departe ca fiind cel care a comandat moartea unui om. „Pentru noi, ziariştii din Cehia, Priplata este un erou. Pentru că a investit în România”, mărturiseşte Blahoslav Hruska, jurnalist la „Ekonom”, una dintre cele mai importante publicaţii economice din Cehia. Reportajele şi relatările din presa cehă au fost întotdeauna laudative. Hruska spune că Priplata „e un tip deştept, care a ştiut cum să se poarte cu presa. El ilustrează cel mai bine influenţa pe care o poate exercita un om asupra presei ca relatările să fie pozitive”.

O dovedeşte atitudinea lui Martin Shabu, redactor la revista economică „Euro”. Pentru Shabu, Priplata este doar un „investitor extrem de inteligent”. Despre trecutul penal al acestuia, Shabu îşi amintea doar vag că Priplata a avut probleme cu justiţia românească. Ziariştii cehi au aflat de „faţa întunecată” a eroului naţional Priplata din presa românească. Vestea că un conaţional care i-a făcut mândri nu este chiar atât de „curat şi inocent cum a părut”, spune Hruska, i-a întristat pe mulţi. Cert este că, pentru presa din Cehia, Priplata e „un erou cu un trecut urât în altă parte”. Frantisek Priplata refuză de ani buni
să acorde interviuri.